căutare personalizată

marți, 5 octombrie 2010

Judetul Bihor

Informaţii generale

Aşezare

În partea nord-vestică a României, pe cursurile
Crişului Repede şi 
Crişului Negru, mărginit la est de Munţii Apuseni,
iar la vest de Câmpia de Vest.

Vecini

La est: Judeţele Cluj, Alba şi Sălaj, la nord: Judeţul Satu Mare,
la sud: Judeţul Arad, la vest: Ungaria.

Suprafaţa

7.544 km2 (respectiv 3,2% din teritoriul ţării).

Populaţie

633.629 locuitori.

Oraşe

Oradea, resedinţă de judeţ, cu 225.000 locuitori, mare centru 
cultural, economic, şi comercial de importanţă europeană, la intersecţie 
de principale drumuri comerciale. Alte oraşe: Aleşd, Beiuş, Marghita, 
Nucet, Salonta, Ştei, Valea lui Mihai, Vaşcău.

Relieful

Este complex, dispus în trepte, de la est (Munţii Bihorului cu 
vf. Curcubăta Mare de 1.849 m, Munţii Vlădeasa, Codru Moma, 
Pădurea Craiului, Plopiş, despărţiţi de depresiunile Beiuş şi Vad-Borod) 
spre vest (90 m în Câmpia joasă a Crişurilor). Predominanţa calcarului 
a favorizat apariţia unui pitoresc relief carstic - platoul Padiş, presărat cu
tuneluri, cascade subterane, lacuri ascunse de lumina zilei, păduri tăcute,
izbucuri misterioase, canioane şi gheţari care rivalizează cu cele mai 
vestite obiective turistice mondiale de acest gen. Dealurile piemontane 
crişene au altitudini între 200 - 500 m şi fac trecerea la cea mai joasă treaptă, Câmpia vestică.

Clima

Este continental-moderată, cu predominarea circulaţiei aerului umed 
din vest, nord-vest, cu precipitaţii neuniform repartizate, cu vânturi 
dominante din vest, nord-vest, sud-vest. Temperatura medie în luna 
ianuarie este de -2 - -80C iar în iulie 12 - 240C.

Cursurile de apă

Sunt reprezentate de Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, care
curg de la est la vest.

Atracţii turistice

Peşteri

Peştera Urşilor (la 86 km de Oradea, DN 76, Oradea - 
comuna Sudrigiu şi DJ 763 sat Chişcău), de o rară frumuseţe, 
încântă privirile vizitatorilor cu o superbă arhitectură speologică. 
Rezervaţia speologică (peste 1 km lungime, la altitudinea de 419 m) 
se desfăşoară cu o variată gamă de formaţiuni stalagmitice şi stalactitice 
precum şi resturi de fosile ale ursului de cavernă-dispărut în urmă cu 
15.000 de ani. Peştera Vântului (lângă Şuncuiuş, pe malul stâng al Crişului Repede), 
cea mai lungă peşteră din România - peste 4 km, străbătută de un curs 
subteran de apă, cu bogate fenomene de coroziune. Datorită acestor 
caracteristici rare, este vestită şi peste graniţele ţării. Poate fi vizitată doar 
cu ghid. Peştera Focul Viu (la 2 ore de cabana Padiş, mers pe jos, 
la 1.120 m altitudine), include un gheţar cu un volum de 25.000 m3-al 
doilea din România, care străluceşte în lumina soarelui datorită unei 
„ferestre” din tavan care luminează peştera, dând impresia feerică 
de „foc viu”. Peştera Meziad (DN 76 până la Beiuş, apoi abatere 16 km),
rezervaţie speologică din Munţii Pădurea Craiului, una dintre cele mai mari 
peşteri din România (4.750 m lungime şi mai multe nivele). Se vizitează numai
cu ghid. Alte peşteri: Peştera Bătrânului, în Depresiunea Imaşului Bătrânului, 
Peştera Ciur Ponor, cel mai lung curs subteran de apă din 
România - 5.000 m, Peştera Corbasca, renumită pentru bogăţia de 
concreţiuni de mari dimensiuni, Gheţarul Borţig, Peştera din Groapa de la 
Barsa, în Munţii Bihor (la 1.100 m altitudine), Peştera Vadu Crişului 
(DN 1 până la Topa de Criş, apoi abatere 6 km), are 5 km lungime şi 
este amenajată pentru vizitare, Peştera de la Tăşnad (la 20 km sudest de Oradea), 
lângă Tăşnad, Peştera „Cetăţile Rădesei” (la 1 - 2 ore de la cabana Padiş, mers pe jos), 
este vestită prin cele 5 ferestre naturale, lumina soarelui dând stâncilor aspecte de basm.

Văi şi cascade

Cascada Săritoarea Bohodeiului (pe şoseaua Oradea-Deva, lângă Pietroasa), 
are o cădere de 80 m, fiind a 3-a din ţară, ca înălţime, şi împreună cu 
zona învecinată formează o rezervaţie complexă (geologică, floristică şi forestieră). 
Defileul Crişului Repede însoţeşte şoseaua naţională Cluj - Oradea şi apoi 
trece prin Munţii Pădurea Craiului, fiind o rezervaţie complexă 
(geologică, faunistică şi floristică), de 247 ha, ce include 11 peşteri 
şi defileul calcaros al Crişului Repede (de la izvoare până lângă Bucea). 
Alte văi şi cascade: Cascada Bulbuci, în Munţii Bihor (40 m înălţime), 
Cascada Moara Dracului de la Stâna de Vale spre Valea Drăganului 
(20 m înălţime), Valea Sighiştelului, rezervaţie geologică 
(la 2 km de Sighiştel, lângă Câmpeni), Valea şi Izbucul Galbenei.

Lacuri

Lacul Peţa - Băile 1 Mai, rezervaţie floristică formată dintr-un complex 
lacustru (4 ha), fiind singurul loc din Europa unde nufărul tropical 
creşte în mod spontan. Acest lac nu îngheaţă niciodată datorită izvoarelor
termale (300 - 400C) care îl alimentează. Alte lacuri: Lacul Cefa, 
pepinieră piscicolă (lângă Cefa), Lacul Leşu, zonă de agrement 
(pe Valea Leşului), „Tăul lui Ghib”, o raritate în peisajul calcaros din ţară.

Rezervaţii şi monumente ale naturii

Cetăţile Ponorului, în Munţii Bihor (la o oră de la cabana Galbenei), 
o rezervaţie naturală complexă alcătuită din 3 avene uriaşe, o peşteră şi 
un râu subteran (ce curge printr-un tunel lung de 4 km, după care revine l
a suprafaţă în Izbucul Galbenei). În acest complex carstic, unic în Europa, 
apa a lucrat cu frenezie formând „o lume cu ascunse minunăţii” 
(prăpăstii ameţitoare, cascade şi lacuri adânci). Izbucul de la Călugări 
(la 12 km de Vaşcău, la sud de Ponoarele), o rezervaţie geologică 
la limita judeţului Bihor (400 m altitudine), include un vestit izvor carstic 
intermitent, cunoscut şi datorită calităţilor sale curative. Ritmicitatea apariţiilor 
izbucurilor este legată de anotimp, la 3 - 4 minute după ploile abundente de 
primavera. Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Poiana cu narcise sălbatice, 
rezervaţie floristică (lângă Goroneşti), Punct fosilier „Dealul Şimleu” (la 8 km de Băile 1 Mai), 
lângă Beltia, Zona carstică Vaşcău, cu ponoare, peşteri, izbucuri.

Staţiuni turistice

Băile Felix (la 8 km sud de Oradea şi la 22 km sud-est de punctul rutier
de frontieră Borş), una dintre cele mai renumite staţiuni balneoclimaterice 
din România, cunoscută încă de pe vremea romanilor,
(la altitudinea de 140 m, în Câmpia Crişurilor). Această aşezare îi 
conferă staţiunii un climat blând, continental moderat (temperatura medie 
anuală: 10,50C datorită circulaţiei aerului umed din nordvest, ce 
aduce aici mase de aer maritim). Aici există o bogată bază de tratament,
ce cuprinde: instalaţii pentru băi la cadă, instalaţii pentru aplicaţii calde cu 
nămol şi parafină, bazine cu apă minerală termală pentru kinetoterapie, 
instalaţii pentru elongaţii sub apă, instalaţii pentru electro şi hidroterapie, 
saună, instalaţii de aerosoli şi inhalaţii, piscine acoperite şi în aer liber cu apă
minerală termală (funcţionează permanent), săli de gimnastică medicală, 
masaj medical, cabinete pentru aplicarea de tratamente cu Gerovital. Căile de 
acces sunt: feroviare - halta Băile Felix, pe linia Oradea - Vaşcău sau gara 
Oradea, apoi cu autobuzul până în staţiune, rutiere - DJ 760 Oradea - Beiuş, 
aeriene - cu avioanele TAROM de la Bucureşti la Oradea şi apoi cu autobuzul 
până în staţiune. Băile 1 Mai (la 8 km sud-est de Oradea şi la 2 km nord-est 
de Băile Felix, la 140 m altitudine) înconjurată de păduri de stejar, dispune 
de un climat continental moderat, cu influenţe oceanice. Printre multiplele 
baze de tratament care se întâlnesc aici sunt şi instalaţii pentru băi cu apă 
minerală termală, ştrand cu apă minerală termală, sală de gimnastică. Căile de acces 
sunt: feroviare - gara Oradea pe linia Bucureşti - Episcopia Bihor, apoi 
cu autobuzul, rutiere - DN 76 de la Oradea la Beiuş, cu abatere pe lângă 
Sânmartin. Stâna de Vale (la 24 km de Beiuş, la 1.100 m altitudine), o staţiune 
permanentă la poalele vf. Poieni (1.650 m) într-o depresiune înconjurată de 
păduri de conifere. Dispune de un climat montan cu ierni reci şi veri 
răcoroase-temperatura medie anuală este de 40C. Zăpada este abundentă 
din noiembrie şi până în martie. Dispune, de asemenea, şi de pârtii de 
schi pentru amatori şi sportivi de performanţă, iar ca instalaţ ii de 
tratament: băi de plante de cadă, ionogalvaniză ri, magnetodiaflux, saună, 
masaj. Căile de acces sunt: feroviare - gara Beiuş pe linia Oradea - Vaşcău, 
apoi cu mijloace auto până în staţiune; rutiere - DN 1 (E 60), Oradea - Cluj-Napoca 
până la Aleşd, cu deviere pe Valea Iadului, pe lângă lacul de acumulare 
Leşu, DN 76 (E 79) Oradea - Beiuş, apoi cca 30 km prin Budureasa. 
Băile Tinca (la 131 m altitudine la 36 km sud de Oradea şi la 25 km de Salonta).

Vestigii istorice

Ruinele cetăţii Biharia (la 13 km de Oradea, pe DN 19), o cetate 
de pământ (sec. X), care a fost centrul voievodatului român 
condus de Menumorut. Ruinele cetăţii Oradea, înconjurată de şanţuri 
care erau umplute de apa pârâului termal Peţa (1114 - 1131). Alte 
vestigii istorice: Ruinele Cetăţii Piatra Şoimului din Aleşd (sec. XII), Ruinele 
Cetăţii Pomezeu, lângă Beiuş (sec. XIII).

Edificii religioase

Catedrala romano catolică din Oradea, înălţată între 1752 - 1780, 
cea mai mare biserică în stil baroc din România, construită din marmură 
de Carrara şi Vaşcău, inspirată după construcţiile baroce ale Italiei de 
Nord. Biserica ortodoxă „cu lună” din Oradea (1784 - 1790), îmbină 
elemente ale stilului baroc cu cele ale stilului neoclasic. Sub orologiul 
din turnul bisericii se află o sferă, cu diametrul de 3 m acţionată de un 
mecanism original care, în rotirea sa, arată toate fazele Lunii. Alte 
edificii religioase: Biserica „Sfântu Ladislau” din Oradea (1723 - 1733), 
Biserica romano catolică „Sfânta Treime” din Beiuş (1752), 
Biserica „Sfântu Dumitru” din Tinăud (1658), Biserica din lemn 
de la Abram (1700), Biserica din lemn de la Rieni (lângă Beiuş, pe DN 76).

Edificii culturale

Palatul Baroc din Oradea, cea mai mare construcţie în stil baroc
din România, (1762 - 1770), foarte asemănătoare cu Palatul Belvedere 
din Viena. În centrul acestui palat cu 365 de ferestre, reprezentând 
numărul zilelor anului, se află o impresionantă sală festivă. Biblioteca din 
Oradea, deţine peste 300.000 de volume, printre care cărţi rare, 
fiind găzduită într-o construcţie ce îmbină stilurile din Europa Renaşterii 
cu cel baroc şi rococo. Şirul Canonicilor din Oradea, construit în 1773
în stil baroc, este format dintr-un culoar de peste 100 m lungime, străjuit 
cu peste 50 de arcade romanice. Casa memorială „Ady Endre” din Oradea, 
conţine cărţi, documente şi manuscrise legate de activitatea acestui clasic al 
poeziei maghiare şi universale, militant neobosit pentru prietenia 
româno-maghiară. Muzeul „Ţării Crişurilor” din Oradea, dispune de 
secţii de: istorie, artă (colecţia de gravuri ale lui A.Durer), ştiinţe naturale 
(colecţie ornitologică, valoroasa colecţie de ouă, unică în felul ei, 
care numără peste 10.000 de piese), dar şi de o bibliotecă documentară 
cu peste 10.000 de volume. Alte edificii culturale: Palatul Consiliului 
Judeţean din Oradea, Palatul „Vulturului Negru” din Oradea.

Etnografie

Potenţialul etnografic al judeţului Bihor este deosebit de valoros, 
principalele centre fiind: Avram Iancu (centru de ţesături populare: ştergare),
Bunteşti (centru de prelucrare artistică a lemnului), Leheceni 
(ceramică roşie bihoreană, cu vechi tradiţii), Leleşti 
(lână Beiuş, ceramică roşie şi albă), Vadu Crişului
(ceramică albă nesmălţuită), Budureasa (lăzi de zestre).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu