Judetul Bihor

Orase in judetul Bihor Haieu Lugasu de Jos Madaras Marghita Nojorid Oradea Osorhei Padis Remetea Sacadat Sacuieni Salonta Sancuius Sanmartin     Stana de ValeAlesd Baile 1 Mai Baile Felix Beius Bors Ciumeghiu Curatele Stei Tileagd Tinca Vadu Crisului Valea lui Mihai  Alesd                                             Informaţii generale Aşezare În partea nord-vestică a României, pe cursurile Crişului Repede şi  Crişului Negru, mărginit la est de Munţii Apuseni, iar la vest de Câmpia de Vest. Vecini La est: Judeţele Cluj, Alba şi Sălaj, la nord: Judeţul Satu Mare, la sud: Judeţul Arad, la vest: Ungaria. Suprafaţa 7.544 km2 (respectiv 3,2% din teritoriul ţării). Populaţie 633.629 locuitori. Oraşe Oradea, resedinţă de judeţ, cu 225.000 locuitori, mare centru  cultural, economic, şi comercial de importanţă europeană, la intersecţie  de principale drumuri comerciale. Alte oraşe: Aleşd, Beiuş, Marghita,  Nucet, Salonta, Ştei, Valea lui Mihai, Vaşcău. Relieful Este complex, dispus în trepte, de la est (Munţii Bihorului cu  vf. Curcubăta Mare de 1.849 m, Munţii Vlădeasa, Codru Moma,  Pădurea Craiului, Plopiş, despărţiţi de depresiunile Beiuş şi Vad-Borod)  spre vest (90 m în Câmpia joasă a Crişurilor). Predominanţa calcarului  a favorizat apariţia unui pitoresc relief carstic - platoul Padiş, presărat cu tuneluri, cascade subterane, lacuri ascunse de lumina zilei, păduri tăcute, izbucuri misterioase, canioane şi gheţari care rivalizează cu cele mai  vestite obiective turistice mondiale de acest gen. Dealurile piemontane  crişene au altitudini între 200 - 500 m şi fac trecerea la cea mai joasă treaptă, Câmpia vestică. Clima Este continental-moderată, cu predominarea circulaţiei aerului umed  din vest, nord-vest, cu precipitaţii neuniform repartizate, cu vânturi  dominante din vest, nord-vest, sud-vest. Temperatura medie în luna  ianuarie este de -2 - -80C iar în iulie 12 - 240C. Cursurile de apă Sunt reprezentate de Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, care curg de la est la vest. Atracţii turistice Peşteri Peştera Urşilor (la 86 km de Oradea, DN 76, Oradea -  comuna Sudrigiu şi DJ 763 sat Chişcău), de o rară frumuseţe,  încântă privirile vizitatorilor cu o superbă arhitectură speologică.  Rezervaţia speologică (peste 1 km lungime, la altitudinea de 419 m)  se desfăşoară cu o variată gamă de formaţiuni stalagmitice şi stalactitice  precum şi resturi de fosile ale ursului de cavernă-dispărut în urmă cu  15.000 de ani. Peştera Vântului (lângă Şuncuiuş, pe malul stâng al Crişului Repede),  cea mai lungă peşteră din România - peste 4 km, străbătută de un curs  subteran de apă, cu bogate fenomene de coroziune. Datorită acestor  caracteristici rare, este vestită şi peste graniţele ţării. Poate fi vizitată doar  cu ghid. Peştera Focul Viu (la 2 ore de cabana Padiş, mers pe jos,  la 1.120 m altitudine), include un gheţar cu un volum de 25.000 m3-al  doilea din România, care străluceşte în lumina soarelui datorită unei  „ferestre” din tavan care luminează peştera, dând impresia feerică  de „foc viu”. Peştera Meziad (DN 76 până la Beiuş, apoi abatere 16 km), rezervaţie speologică din Munţii Pădurea Craiului, una dintre cele mai mari  peşteri din România (4.750 m lungime şi mai multe nivele). Se vizitează numai cu ghid. Alte peşteri: Peştera Bătrânului, în Depresiunea Imaşului Bătrânului,  Peştera Ciur Ponor, cel mai lung curs subteran de apă din  România - 5.000 m, Peştera Corbasca, renumită pentru bogăţia de  concreţiuni de mari dimensiuni, Gheţarul Borţig, Peştera din Groapa de la  Barsa, în Munţii Bihor (la 1.100 m altitudine), Peştera Vadu Crişului  (DN 1 până la Topa de Criş, apoi abatere 6 km), are 5 km lungime şi  este amenajată pentru vizitare, Peştera de la Tăşnad (la 20 km sudest de Oradea),  lângă Tăşnad, Peştera „Cetăţile Rădesei” (la 1 - 2 ore de la cabana Padiş, mers pe jos),  este vestită prin cele 5 ferestre naturale, lumina soarelui dând stâncilor aspecte de basm. Văi şi cascade Cascada Săritoarea Bohodeiului (pe şoseaua Oradea-Deva, lângă Pietroasa),  are o cădere de 80 m, fiind a 3-a din ţară, ca înălţime, şi împreună cu  zona învecinată formează o rezervaţie complexă (geologică, floristică şi forestieră).  Defileul Crişului Repede însoţeşte şoseaua naţională Cluj - Oradea şi apoi  trece prin Munţii Pădurea Craiului, fiind o rezervaţie complexă  (geologică, faunistică şi floristică), de 247 ha, ce include 11 peşteri  şi defileul calcaros al Crişului Repede (de la izvoare până lângă Bucea).  Alte văi şi cascade: Cascada Bulbuci, în Munţii Bihor (40 m înălţime),  Cascada Moara Dracului de la Stâna de Vale spre Valea Drăganului  (20 m înălţime), Valea Sighiştelului, rezervaţie geologică  (la 2 km de Sighiştel, lângă Câmpeni), Valea şi Izbucul Galbenei. Lacuri Lacul Peţa - Băile 1 Mai, rezervaţie floristică formată dintr-un complex  lacustru (4 ha), fiind singurul loc din Europa unde nufărul tropical  creşte în mod spontan. Acest lac nu îngheaţă niciodată datorită izvoarelor termale (300 - 400C) care îl alimentează. Alte lacuri: Lacul Cefa,  pepinieră piscicolă (lângă Cefa), Lacul Leşu, zonă de agrement  (pe Valea Leşului), „Tăul lui Ghib”, o raritate în peisajul calcaros din ţară. Rezervaţii şi monumente ale naturii Cetăţile Ponorului, în Munţii Bihor (la o oră de la cabana Galbenei),  o rezervaţie naturală complexă alcătuită din 3 avene uriaşe, o peşteră şi  un râu subteran (ce curge printr-un tunel lung de 4 km, după care revine l a suprafaţă în Izbucul Galbenei). În acest complex carstic, unic în Europa,  apa a lucrat cu frenezie formând „o lume cu ascunse minunăţii”  (prăpăstii ameţitoare, cascade şi lacuri adânci). Izbucul de la Călugări  (la 12 km de Vaşcău, la sud de Ponoarele), o rezervaţie geologică  la limita judeţului Bihor (400 m altitudine), include un vestit izvor carstic  intermitent, cunoscut şi datorită calităţilor sale curative. Ritmicitatea apariţiilor  izbucurilor este legată de anotimp, la 3 - 4 minute după ploile abundente de  primavera. Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Poiana cu narcise sălbatice,  rezervaţie floristică (lângă Goroneşti), Punct fosilier „Dealul Şimleu” (la 8 km de Băile 1 Mai),  lângă Beltia, Zona carstică Vaşcău, cu ponoare, peşteri, izbucuri. Staţiuni turistice Băile Felix (la 8 km sud de Oradea şi la 22 km sud-est de punctul rutier de frontieră Borş), una dintre cele mai renumite staţiuni balneoclimaterice  din România, cunoscută încă de pe vremea romanilor, (la altitudinea de 140 m, în Câmpia Crişurilor). Această aşezare îi  conferă staţiunii un climat blând, continental moderat (temperatura medie  anuală: 10,50C datorită circulaţiei aerului umed din nordvest, ce  aduce aici mase de aer maritim). Aici există o bogată bază de tratament, ce cuprinde: instalaţii pentru băi la cadă, instalaţii pentru aplicaţii calde cu  nămol şi parafină, bazine cu apă minerală termală pentru kinetoterapie,  instalaţii pentru elongaţii sub apă, instalaţii pentru electro şi hidroterapie,  saună, instalaţii de aerosoli şi inhalaţii, piscine acoperite şi în aer liber cu apă minerală termală (funcţionează permanent), săli de gimnastică medicală,  masaj medical, cabinete pentru aplicarea de tratamente cu Gerovital. Căile de  acces sunt: feroviare - halta Băile Felix, pe linia Oradea - Vaşcău sau gara  Oradea, apoi cu autobuzul până în staţiune, rutiere - DJ 760 Oradea - Beiuş,  aeriene - cu avioanele TAROM de la Bucureşti la Oradea şi apoi cu autobuzul  până în staţiune. Băile 1 Mai (la 8 km sud-est de Oradea şi la 2 km nord-est  de Băile Felix, la 140 m altitudine) înconjurată de păduri de stejar, dispune  de un climat continental moderat, cu influenţe oceanice. Printre multiplele  baze de tratament care se întâlnesc aici sunt şi instalaţii pentru băi cu apă  minerală termală, ştrand cu apă minerală termală, sală de gimnastică. Căile de acces  sunt: feroviare - gara Oradea pe linia Bucureşti - Episcopia Bihor, apoi  cu autobuzul, rutiere - DN 76 de la Oradea la Beiuş, cu abatere pe lângă  Sânmartin. Stâna de Vale (la 24 km de Beiuş, la 1.100 m altitudine), o staţiune  permanentă la poalele vf. Poieni (1.650 m) într-o depresiune înconjurată de  păduri de conifere. Dispune de un climat montan cu ierni reci şi veri  răcoroase-temperatura medie anuală este de 40C. Zăpada este abundentă  din noiembrie şi până în martie. Dispune, de asemenea, şi de pârtii de  schi pentru amatori şi sportivi de performanţă, iar ca instalaţ ii de  tratament: băi de plante de cadă, ionogalvaniză ri, magnetodiaflux, saună,  masaj. Căile de acces sunt: feroviare - gara Beiuş pe linia Oradea - Vaşcău,  apoi cu mijloace auto până în staţiune; rutiere - DN 1 (E 60), Oradea - Cluj-Napoca  până la Aleşd, cu deviere pe Valea Iadului, pe lângă lacul de acumulare  Leşu, DN 76 (E 79) Oradea - Beiuş, apoi cca 30 km prin Budureasa.  Băile Tinca (la 131 m altitudine la 36 km sud de Oradea şi la 25 km de Salonta). Vestigii istorice Ruinele cetăţii Biharia (la 13 km de Oradea, pe DN 19), o cetate  de pământ (sec. X), care a fost centrul voievodatului român  condus de Menumorut. Ruinele cetăţii Oradea, înconjurată de şanţuri  care erau umplute de apa pârâului termal Peţa (1114 - 1131). Alte  vestigii istorice: Ruinele Cetăţii Piatra Şoimului din Aleşd (sec. XII), Ruinele  Cetăţii Pomezeu, lângă Beiuş (sec. XIII). Edificii religioase Catedrala romano catolică din Oradea, înălţată între 1752 - 1780,  cea mai mare biserică în stil baroc din România, construită din marmură  de Carrara şi Vaşcău, inspirată după construcţiile baroce ale Italiei de  Nord. Biserica ortodoxă „cu lună” din Oradea (1784 - 1790), îmbină  elemente ale stilului baroc cu cele ale stilului neoclasic. Sub orologiul  din turnul bisericii se află o sferă, cu diametrul de 3 m acţionată de un  mecanism original care, în rotirea sa, arată toate fazele Lunii. Alte  edificii religioase: Biserica „Sfântu Ladislau” din Oradea (1723 - 1733),  Biserica romano catolică „Sfânta Treime” din Beiuş (1752),  Biserica „Sfântu Dumitru” din Tinăud (1658), Biserica din lemn  de la Abram (1700), Biserica din lemn de la Rieni (lângă Beiuş, pe DN 76). Edificii culturale Palatul Baroc din Oradea, cea mai mare construcţie în stil baroc din România, (1762 - 1770), foarte asemănătoare cu Palatul Belvedere  din Viena. În centrul acestui palat cu 365 de ferestre, reprezentând  numărul zilelor anului, se află o impresionantă sală festivă. Biblioteca din  Oradea, deţine peste 300.000 de volume, printre care cărţi rare,  fiind găzduită într-o construcţie ce îmbină stilurile din Europa Renaşterii  cu cel baroc şi rococo. Şirul Canonicilor din Oradea, construit în 1773 în stil baroc, este format dintr-un culoar de peste 100 m lungime, străjuit  cu peste 50 de arcade romanice. Casa memorială „Ady Endre” din Oradea,  conţine cărţi, documente şi manuscrise legate de activitatea acestui clasic al  poeziei maghiare şi universale, militant neobosit pentru prietenia  româno-maghiară. Muzeul „Ţării Crişurilor” din Oradea, dispune de  secţii de: istorie, artă (colecţia de gravuri ale lui A.Durer), ştiinţe naturale  (colecţie ornitologică, valoroasa colecţie de ouă, unică în felul ei,  care numără peste 10.000 de piese), dar şi de o bibliotecă documentară  cu peste 10.000 de volume. Alte edificii culturale: Palatul Consiliului  Judeţean din Oradea, Palatul „Vulturului Negru” din Oradea. Etnografie Potenţialul etnografic al judeţului Bihor este deosebit de valoros,  principalele centre fiind: Avram Iancu (centru de ţesături populare: ştergare), Bunteşti (centru de prelucrare artistică a lemnului), Leheceni  (ceramică roşie bihoreană, cu vechi tradiţii), Leleşti  (lână Beiuş, ceramică roşie şi albă), Vadu Crişului (ceramică albă nesmălţuită), Budureasa (lăzi de zestre).